De ce se discută despre conservarea ursului?

Conflictul mocnit intre diferiți factori interesați de conservarea ursului brun a început odată cu aderarea României la Uniunea Europeană când obiectivele de conservare a biodiversității au devenit de interes public, iar diferite grupuri au început să dezbată obiective și măsuri noi în conservarea speciei. Dezbaterile publice privind ursul se concentrează pe tema principală a justificării conservării ursului. Unele grupuri consideră că e perfect justificat ca ursul să fie protejat, altele consideră că protecția poate fi ridicată.

Știm că ursul, în populațiile distribuite pe teritoriul Europei, indiferent de mărimea lor, este subiectul unor presiuni sau amenințări specifice, ce variază semnificativ ca distribuție și intensitate. Cele mai multe dintre populații sunt expuse unor amenințări multiple, motiv pentru care are sens a lua în considerare ideea de impact cumulativ acolo unde impactul mai multor amenințări care acționează simultan ar putea fi mai mare decât dacă ar fi acționat separat. Este importanta conștientizarea faptului ca presiunile și amenințările au o dinamica accentuata în timp și este necesara reevaluarea constanta a acestora. Experiența altor regiuni arată că dezvoltarea infrastructurii asociate cu transportul (ex. rutier), producția de energie (ex. eoliana și hidro-), distribuirea energiei (ex. linii de înalta tensiune) și recreere, ce conduce la schimbări utilizării terenului, reprezintă o amenințare la adresa ursului, fragmentând un habitat continuu (efect de barieră), crescând în cazul infrastructurii de transport riscul unor coliziuni cu vehiculele. Infrastructura influențează atât populațiile mari, cat și pe cele mici și reprezintă o problema deosebit de importanta în actualul context de dezvoltare. Alte efecte includ pierderea directă a habitatului și o creștere a accesului oamenilor în habitatul ursului și, prin urmare, perturbarea în cadrul habitatului. Prin urmare, impactul infrastructurii poate fi resimțit pe suprafețe extinse, dat fiind faptul ca infrastructura poate limita dispersia indivizilor, cu efecte asupra populațiilor mici sau izolate. Gradul în care turismul afectează populația de urși este dificil de cuantificat dar este cunoscut faptul că practicarea turismului afectează toate speciile de faună. În acest sens, cele mai bune terenuri pentru urs sunt cele în care turismul sub diferite forme (grupuri pe jos, călare, cu bicicletele sau cu mijloace auto, locuri de camping, cabane) nu este practicat. Dacă turismul este practicat sezonier, atunci influența acestui fenomen este considerată medie iar dacă acest turism este practicat permanent, atunci se consideră că există condiții nefavorabile. Perturbarea continuă prin prezenta omului în habitatele ursului, îndeosebi în perioadele cheie poate avea impact negativ asupra acestora prin deplasarea lor către alte zone uneori chiar mai puțin favorabile.

Mai mult, problema degradării habitatului poate evolua și către creșterea toleranței ursului față de om, manifestată concret prin creșterea numărului de urși care ajung să trăiască în proximitatea localităților, ce are frecvent ca efect scăderea toleranței omului față de urs. Coexistenta comunităților rurale cu ursul este o problema de actualitate în toate zonele în care ursul este prezent. Cauzele ce duc la scăderea toleranței oamenilor față de specie sunt foarte diverse și dependente de factori locali. Cel mai adesea pierderea toleranței față de o specie apare ca rezultantă a unui cumul de aspecte negative minore. Lipsa toleranței reprezintă o amenințare atât pentru populațiile mari, așa cum e cazul României, cât și pentru cele mici precum cele din Franța sau Italia. Considerat efect al unei toleranțe scăzute, braconajul este o problema majora în întreaga Europa, iar în anumite cazuri a fost demonstrat ca poate afecta semnificativ populațiile de urs.

În cadrul economic și social prezent, este inevitabil ca subiectul conservării speciei să nu fie abordat la nivel local, național sau regional, fiind la fel de inevitabil ca multe din politicile propuse să fie subiective. Faptul că există discuții privind conservarea ursului e un lucru bun, faptul că nu se discută cu argumente științifice e o slăbiciune. Dacă tabloul general arată că ursul necesită o atenție specială, ce presupune cadrul de conservare?

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s