A apărut propunerea de ordin pentru aprobarea cotelor de prevenție la urs (Proiect de Ordin privind aprobarea nivelului de prevenție și de intervenție pentru prevenirea pagubelor și a accidentelor produse de specia urs (Ursus arctos) | Ministerul Mediului (mmediu.ro)), de data asta insoțită de un studiu ”științific” despre care acum la cald mi-am format, din păcate și în ciuda așteptărilor de mai bine, o părere negativă.
Apreciez decizia autorității centrale responsabile de mediu de a publica împreună cu propunerea de ordin și studiul științific ce fundamentează propuneriile de cote de prevenție impuse de Legea Vânătorii. Am aruncat o privire pe acest studiu și îmi permit, așa la prima privire să spun că am dubii asupra calității documentului. Faptul că pe copertă scrie mare ”Studiu parțial” nu scuză faptul că informațiile conținute nu au prea mult de a face cu știința. Dar ca să nu fiu superficial, voi reveni cu o nouă postare în care voi prezenta o analiză detaliată a studiului și a elementelor îndoielnice din document.
Vreau totuși să punctez rapid un lucru important pentru mine (acum scriu în nume personal) și anume faptul că în studiu, la punctul 5 (prima captură foto) este folosit în argumentație un articol publicat de un colectiv din care am făcut și eu parte în anul 2016. Față de modul în care sunt folosite în acest studiu părți din articolul publicat doresc să exprim acum, în calitate de coautor al studiului citat un punct de vedere.

Valoarea de 1,136 declarată în studiu ca fiind ”procentul mediu de creșterea populațiilor de urs la nivel mondial”, și utilizată pentru a estima creșterea populației de urs în perioada 2019-2023, este în fapt prezentată în articolul publicat în anul 2016 (Assessing biological realism of wildlife population estimates in data‐poor systems – Popescu – 2016 – Journal of Applied Ecology – Wiley Online Library) ca fiind valoarea maximă a ratei de creștere a populației de urs brun din British Columbia, Canada, pentru perioada 1979-1994 (a se vedea mai jos captura foto 2 ce conține tabelul 2 din studiu). Noi, în studiul publicat, am folosit aceasta valoare ca un prag maxim pentru a modela și simula sute de potențiale evoluții ale populației de urs în România pentru o perioada de 6 ani! Am considerat ca prag minim o rată de creștere egală cu 0, folosind deci în simulăriile noastre potențiale rate de creșteri variind între 0 si 1.136 (adică 13%). De ce am procedat așa? Deoarece în termeni reali rata de creștere a unei populații NU este o constantă!

În plus vreau să subliniez că același material publicat de noi, a fost folosit în mod neprofesionist de către autorii studiului. Afirmațiile noastre privind efectele hrănirii suplimentare practicate în România, asa cum sunt ele exprimate în articol (captura foto 3) au fost trunchiate pentru a forma mesajul autorilor necunoscuți ai studiului că abordarea metodologică folosită de ei este una preventivă. Întradevăr, așa cum se poate observa mai jos, am susținut că hrana suplimentară poate influența în termeni pozitivi supraviețuirea indivizilor, dar am explicat că pentru România sunt necesare studii suplimentare. De ce sunt necesare studii suplimentare? Pentru că hrana suplimentară poate influența de exemplu natalitatea în populație sau fitness-ul unor indivizi, dar în același timp poate afecta și mortalitatea, respectiv destructurarea populației dacă hrana oferită este folosită ca nadă pentru împușcarea unor exemplare de urs dominante sau dacă conține substanțe dăunătoare precum zahărul. În prezent niciun studiu din România sau alte zone nu a reușit să cuantifice care este efectul hrănirii asupra ratei de creștere a populației de urs.

Voi reveni cu noi observații privind calitatea acestui studiu ”științific”, care surprinzător, nu are autorii menționați deși, un principiu elementar al științei este să asumi rezultatele cercetării și să accepți faptul că mediul academic are tot dreptul să conteste orice rezultat publicat. Sper ca în sfârșit mediul academic și cercetători de renume și vizibili publicului din România să facă observații pertinente asupra acestui studiu.
Lasă un răspuns